Poezie · 1906
La utrenie
Adolf de Herz · 1 min
Făcliile aprinse, cînd maicele se 'nchină
Plîng, galbene și triste, amarul astei vieți;
O candelă se stinge și palida lumină
Îngălbenește sfinții tăcuți, de pe păreți.
Se bate miezul nopții și clipele bătute
Se deslușesc în noapte mai liniștit, mai rar..
În strana din ungherul bisericii tăcute
Plîngi, maică, tinereța trăită în zadar
În candele lumina stigîndu-se, încearcă
Să mai trăiască iarăși ca'n clipele d'intăiu;
Rugîndu-te 'nchiz ochii udați de lacrimi, par'că
S'ar coborî amurgul pe umedele văi.