Acum

O tânăr blând, cu chip frumos Și suflet dulce de poet, De ce cu triștii ochii în jos Și cu oftatul dureros, Te duci pe drum încet?

Ridică fruntea către soare. Ridică glasul ca un crainic Viața noastră muritoare Nu merita să te doboare Nimic în ea nu-i trainic

Fii fericit, și fii acum Acum e ultimul cuvânt Tot restul un vârtej de fum, Iar mai târziu, un colț de drum, O cruce și-un mormânt.