Poezie
Luna lui maiu
Duiliu Zamfirescu · 1 min
Lui Barbu P…
Pe-aceiași bancă veche, stând trist și fără graiu
Te ved întoarsă iarăși frumoasă zi de Maiu;
Pe-aceiași bancă veche când stau tăcut și numer
Mizeriele strânse pe șubredul meu umer,
Me mir de se mai poate să am o zi de Maiu
În rătăcitu’mi traiu.
Cu primăvara caldă vin paserile duse,
Renasc tremurătoare speranțele apuse,
Prin aerul cel rece trec line adieri,
În cât de n’ai fi gârbov, betrân, sătul de lume,
Simțirea tinereții, cu dulcele ei nume,
Ai crede-o c’a fost ieri.-
Cu ochii plini de lacrămi, voioase rândunele,
Ve ved întoarse iarăși sub cerul terii mele,
Și prins de bucurie, aștept să ved cu voi
Cum tinerețea’mi vine și densa înapoi...
- Din om cele ce zboară, îmi spune-un glas din piept
Zadarnic se aștept.