Strofe

Doamnei C...

A răsărit pe codri luna Ca o legenda din bătrâni Și m-a găsit ca-n totdeauna Cu capul rezemat pe mâini, Trudindu-mi mințile să caut Un cântec vesel să-ți închin, Ca să-ți aud glasul senin Râzând cu note ca de flaut.

Dar ce-o să-ți fac? Firea stângace, Croindu-mă un om de nord, Mi-a dat un suflet fără pace Și-o liră fără de acord. Tu ai mișcări de rândunică Și suflet cald de miazăzi, Și cântecu-mi te-ar adormi Căci este trist și plin de frică.

Dar dac-ai vrea, în locul lirei, Psaltirea veche s-o desfac, Și printre filele psaltirei Să căutăm un basmu dac, Poate-aș găsi, prinzându-ți mâna Și încălzindu-mă la ea, Accente ce-ar înduioșa Surâsu-ți pentru totdeauna.

Albano, 59