Vara

Cu firea ei cea arzătoare Sosit-a vara înapoi; Toți pomii sunt în sărbătoare, În tei stau floare lângă floare... E dulce vara pe la noi!

Când dimineața se ivește Din al văzduhurilor fund, Tot câmpul parcă-ntinerește, Iar, deșteptată de pe prud, Cireada satului pornește...

În urma ei un roi de grauri Ca niște valuri cenușii S-amestecă prin bălării, S-așează-n coarne pe la tauri, Fac fel de fel de nebunii.

Până ce-n zarea depărtată Spre lacul trist se pun pe drum, Și cum se duc, — acum ș-acum Se mai zăresc încă odată Ca rămășița unui fum.