Poezie · 1869
Și de-ar cunoaște...
Și de-ar cunoaște florile toate
Cât al meu suflet a pătimit,
Cu mine-ar plânge ele 'ntristate
S'aline chinul nemărginit!
De-ar afla blânda privighetoare
Cât a fost chinul mare și greu
Ari șopti blândă dulce cântare
Ca să console sufletul meu.
Și de-ar cunoaște a mea durere
Stelele mândre, ar fi venit
Din cer să-mi dea o mângâiere,
S'aline-un suflet de dor muncit.
Dar cine poate ceva să știe?
Una cunoaște durerea-mi grea
S'acea cu mâna ei de cruzime
A rupt ea însăși inima mea.