Poezie · 1906

Basarabiei

Pământ sfințit prin crâncene războaie, Tu ce-ai fost leagăn de ne-nvinși eroi, Cât timp râbda-vei juguri de nevoi, Cât timp — aleanul ce te încovoaie?...
Înălță fruntea ta îndurerată: Venit-a vremea ta să cucerești A legii tale mângâieri cerești Și-a graiului tău miere nestimata.
Robită glie, mama noastră bună, La glasul tău, ca-n vremea cea străbună Vom alerga să-ți facem falnic scut;
Iar de-om peri, tu, maică, nu ne plânge: Din zbuciumat și caldul nostru sânge Eroi s-or naște—liberi ca-ntrecut!...

Setări de citire

Așa va arăta textul pe care îl citești.

Mărime text
Contrast
Aspect
Literă
Spațiere