Nu știu cum prin ce minune un țigan a căpătat Niște lapte acru-odată; dar în post s’a întâmplat. Bucuros și plin de fală, ori cu cine se’ntîlnea, Numai tot de lapte acru pretutindenea vorbea. Mînele ținînd in șolduri și cu nasul sus în vînt Mergea parcă n’ar atinge cu piciorul pe pămînt. Chiar ș-acasă cu femeea și copiii se purta
Ca un pașă cu supușii—toată ziua îi certa,
Iată dăscălii și popa numai ca să-i facă bine Spun că pe la post în casă lapte acru nu se ține. Ci’n biserică să-l pună, pe țigan au sfătuit
Iară el cu bucurie, l’a și dus; căci s’a gîndit: „—In biserică cît șede ori ce lucru se sfințește. Dară laptele? Na! Vorbă!... Ba iei încă și sporește... Și cîți sfinți mai sunt aice la biserica din sat... Zeu al dracului du mulți-s; căci leu chiar m’am minunat. Cînd cu toții se vor pune, laptele să mi-l sfințască Jos din putină va curge... așa are să sporească. Toată noaptea sa gîndește laptele cît va spori: »—Doamne buni mai sînt și sfinții!.. Lasă le voi mulțămi »Stăi! Mă aduc des dimineață, ca să văd cît a crescut, Și’ntr’o putină mai mare trebue să cat să-l mut.
Dăscălii și popa, înse, în beserică—au intrat Noaptea și’n tovărășie, luptele l-au deșertat. Iar cu lapte pe la gură au uns sfinții și-au plecat. Nu cumva să afle lumea că ei laptele au furat.
Deci adoua-zi țiganul, bucuros cum a venit
La biserică să vază pe cît laptele a sporit
Intră ’n n’untru și 'nnainte cătră putină se’ndreaptă Plimă și cu vîrf s’o vază vrînd, cu nerăbdare așteaptă.
Cind colb, ajunge, șele lîngă putină privește
Minele le pune ’n gură, dă din cap și mei crăcneȘt*...
Galeș în pămînt sa uită cu o tristă cătătură;
Dar privm I spre sfinți ÎI vede unși cu lapte pe la gură.
—Ajerim de bafta voastră, z ui!...
Dar im-1 rușine mie •Sfinții să se ’nfrupta ’n posturi!...
Doamm cită lăcomie!.. •Ș'apol încă de cel tmerl, zi că-s minte de copii;
Dar tu sfinte Nicolae, om bătrîn așa sa fii?. . „Te-așezăși colea la lapte’.. Dară spune, auleu! »Nu-te rușinezi de lume? Frică n’al do Dumnezeu?.. «Spune zeu, frumos îți Șede? Ori mai ești precum Ieral >Sflnt de treabă și cuminte? Spune sfinte Necolai »MaI copil de cît cel tineri, lacom fără de măsură, »Oin bătrîn iți șede bine uns cu lapte pe la gură?.. «Mă gîndeam la vr’o colivă să vă fac... metănl să bat, «Dar de-acuma de la mine lifteriea v’a(I mîncat...
«La beserică aice nu mai vin cît voitt trăi...
«Prin meleagurile astea alțl sfinți, las, voitt mal găsi... «Și do lapte ca de lapte; dar mai mult îui-i de rușine; «Căci va rîde toată lumea, clnd va auzi de mine.
»Cioară proastă, mă vor face, cap pustiu, ne socotit... «Dracul mă ’ndemna pe mine să pun lapte la sfințit?!. . «El! Mal Ieși dc-acum prin lume!., Parcă văd cum toți romîndl »Imprejuru-mI să mă rîdă se vor strînge ca și cănii...
«Parcă-I văd pe toți grămadă Șuerlnd Și tiohăind.
«El atunci? Croește fuga să nu-I mal auzi rîzind.
Deci vorbind astfel iu țiganul, putina du jos luă
Și plecînd întoarsa capul și in urmă mai câta.
—El! mă rog! Destul acuma! Ce vă tot uitați la nune?
«Mal puteți deschide ochii?.. Nici măcar n’avețl rușine?..
«Putina-I a mea. Cj dracul! Am s’o leu, ce vă holbați?..
«Ori și putina acuma vreți s’o roadeți?.. Mai răbdați!!..