Poezie
Adevărul și minciuna
Vasile Alecsandri · 1 min
D-nei Z... N...
Ți-aș zice că ești frumoasă,
Că ești pasăre voioasă,
Că ai glas melodios,
Și că oricine te vede
E ferice și te crede
Dulce înger luminos.
Ți-aș zice că ești o floare
Ce lucești mai viu la soare
Decât celelalte flori,
Că-a ta gingașă zâmbire,
Ca un vis de fericire,
Naște-n inimi dulci fiori.
Dar mă tem că mi-ai răspunde
Cu-al tău glas care pătrunde
Și c-un aer râzător :
„O, poete, văd prea bine
Că minciuna pentru tine
E neprețuit odor.
Lasă îngerii în pace,
Și, de vrei plăcere-a-mi face
Ca poet adevărat,
Fă în viață o minune,
Hotărându-te a-mi spune
Adevăr neprelucrat.”
Îți spun dar că ești frumoasă,
Că ești pasăre voioasă,
Că ai glas încântător,
Și că-n vecinică frăție
Sufletu-mi se-nchină ție
Ca un frate iubitor.
1846.