Doina oltenească 4

În noaptea Sântei-Mării S-au vorbit vro trei copii S-apuce-n codrul de tei Să cerce de-s voinicei. Pe unu-l chema Ciocan Ș-avea-n mână-un buzdugan, Pe-al doilea Busuioc Și ținea potera-n loc. Iar eu mă numeam Mihai Și săream pe șapte cai De striga Craiova vai! Șapte ani am haiducit, Pe ciocoi am îngrozit, Dar pe când ne luptam noi Au pierit doi într-o joi Ș-am rămas eu singurel Ca pe câmp un stejărel. Singurel eu am rămas, Dar de codru nu mă las!