Poezie · 1895

Amorul

Safirul de-un albastru limpede Umplut de-a cerului lumină Nu strălucește în splendoare Decât în aur și platină.
Nici diamantul în alamă, Nu-și are flăcările toate, Nici corpul ce s-ascunde-n zdrențe Să ne ia mințile nu poate.
Ideea cea mai strălucită Când nu e bine îmbrăcată De graiu-n care e cuprinsă E o miloagă dezmățată.
Vestmântu-n toate predomnește, Dar când a patimei răscoală Se umflă-n piept - Amorul singur E mai frumos în pielea goală.

Setări de citire

Așa va arăta textul pe care îl citești.

Mărime text
Contrast
Aspect
Literă
Spațiere