Poezie

Dor zadarnic

E umed cimbrul pe colină, Măceșii par o florărie, Sorgintea râde cristalină, — Ești tu, ești tu, copilărie!

Din roze ceruri ciocârlia Zvonește cântece semețe, Domnește-n toate veselia, — Înapoi venit-ai, tinerețe!

Dar ce e vis, e o nălucă... Rămân cu trista mea nevroză, Cu dorul meu nespus de ducă, Spre râul blond, spre ziua roză.