Poezie

Rondelul chinezilor din Paris

Ei nu vorbeau, ci ciripeau, Căzuți din lună în Paris, Și cum naintea mea mergeau, Păreau ieșiți ca dintr-un vis.

Să-i vadă mulți se întorceau Aveau un chip de nedescris... Ei nu vorbeau, ci ciripeau, Căzuți din lună în Paris.

Din țară singuri s-au proscris... Însă de câte ori priveau Albastrul hainelor deschis, De ea aminte-și aduceau, Și nu vorbeau, ci ciripeau.