Poezie

Rondelul înălțimilor

În mansarda lui mereu Sărăcia e stăpână. — Geniu-și reazemă pe-o mână Fruntea lui de tânăr zeu.

Zilnic soarta și-o amână, Zilnic duce-al vieții greu. — În mansarda lui mereu Sărăcia e stăpână.

Dar prea mult nu este până Va urca în empireu... Se și crede-n Eliseu, Și el stă de-o săptămână În mansarda lui mereu.