Poezie

Rondelul orelor

Omnia vulnerant, ultima necat

Pe rând orice ore rănesc, Iar ultima vecinic omoară... — Tot sufletul mi-este-o vioară Ce plânge duios că trăiesc.

Și nici nu mai cerc să zâmbesc Când viața s-arată ușoară. — Pe rând orice ore rănesc, Iar ultima vecinic omoară.

Oricâtă cerească comoară Ar fi într-un lut omenesc, Zvârlit de pe clipa ce zboară Recade în iadul obștesc; — Pe rând orice ore rănesc.