Poezie · 1880
Dor de ducă
Alexandru Vlahuță · 1 min
De cînd știe lumea-ntreagă
Că-mi ești dragă,
Tu tot plîngi și plîngi mereu,
Ș-al tău plîns să plec îmi zice,
Și ferice
Să te duc unde știe eu.
Să te duc acolo unde
Nu pătrunde
Nici un glas de pe pămînt,
Să trăim în fericire
Și-n iubire
Dulce trai sub cerul sfînt.
Haide, tu vei fi Ileana
Cosinzeana,
Mîndra zînă din povești,
Și eu, Făt-Frumos. Fecioară,
Haide, zboară,
Haide, dacă mă iubești.