Proză · 1924
Printre cireșii-n floare
Gavril Rotică · 1 min
„Pierzarea te așteaptă; durere și păcat E glasul ce te-ndeamnă și drumul e spurcat Întoarce-ți pașii grabnici și inima, copile!” Astfel din mii de-altare strigau în urma mea, Când am pornit c-un chiot pe drumul ce ducea Printre cireșii-n floare sporind în mine-avântul Și setea de-a cuprinde la piept întreg pământul. Strigau din urmă popii că-i drumul spre Satan, Al fericirii noastre ne-nduplecat dușman Și acolo tăinuit
Cu glas puternic însuși
Izvorul fericirii
Cânta când am sosit.