Poezie

Fata de birău

„Fată de birău! Fă pe dorul meu." „Ba, bădiță, ba, Nu te-oi asculta, Că mă-i înșela Și nu mă-i lua." „Jur pe mândrul soare Ce sfârșit nu are! Că eu vreau să-mi fii Mamă la copii."

Fata-l asculta Și mi-l săruta; Iar a doua zi, Când ea se trezi, Prinsă-a lăcrima Ș-a se blestema. Ea se tot bocea, El îi tot zicea: „Fată la birău Și de țăran rău!

Ce plângi la pârău? Rogi pe Dumnezeu Ca să te iau eu? Nu mai plânge, fa, Că eu te-oi lua De soția mea Când se va vedea Ursul cu cercei

Umblând după miei, Lupul cu cimpoi Umblând după oi, Vulpea cu mărgele Culegând surcele, Ș-un iepure schiop Într-un vârf de plop."

Pe cea zare de colnic Merge-un tânăr de voinic. Pe cea vale înflorită Merge-o fată-mbobocită. Când au fost de către seară Ei în drum s-împreunară; Când au fost de către zi,

Unul ș-altul se trezi. El se scula șuierând, Clop de rouă scuturând; Mândra se scula plângând, Tot plângând și blestemând. etc., etc.