Hora de la Mircești

— Leleo, ce tot zăbovești Prin lunca de la Mircești? Leliță, leliță. Că e lunca numai floare Și de minți fermecătoare Leliță, leliță. Ori ți-ai pierdut cărărușa Prin vale pe la Brândușa? Leliță, leliță. Ori ți-ai frânt vreun picior În desiș la Perișor? Leliță, leliță. — Ba, c-am fost, măi frățioare. În valea cu lăcrimioare. Bădiță, bădiță S-ascult o privighetoare Și să-mi pun la sân o floare Bădiță, bădiță. — Lângă vale, sus pe-un fag Cântă-un gangurel cu drag, Leliță, leliță. Nu cumva l-ai ascultat Și el mintea ți-a furat, Leliță, leliță. — Ba, c-am fost, măi frățioare, La Fantul cu trestioare Bădiță, bădiță, Ș-am rupt trestie din el Să alung cel găngurel Bădiță, bădiță — În cea baltă de la Fant Este-un șarpe cam berbant Leliță, leliță. Nu cumva tu l-ai călcat Și de pulpă te-a mușcat Leliță, leliță. — Ba, c-am fost în aluniș De-am rupt vargă din desiș Bădiță, bădiță. Și cu ea m-am apărat De cel șarpe blestemat Bădiță, bădiță. — Prin desiș cu frunza verde Unde urma nu se vede Leliță, leliță. Șade-un mândru păunel Nu te-ai întâlnit cu el, Leliță, leliță ? — Ba, bădiță, l-am zărit Și pe loc i-am dăruit Bădiță, bădiță, Vărguța și lăcrimioara Trestia și inimioara Bădiță, bădiță!