Poezie
Omule, boule
Vasile Alecsandri · 1 min
Au nu vezi unde mă duc,
Omule, boule?
C-un condur și c-un papuc,
Omule, boule,
Cu papucul târșâind,
Cu condurul tropăind.
Că de când m-am măritat
Și te-am luat de bărbat,
Nu te-ai mai trezit din prost
Și de necaz mi-ai tot fost.
Te-am mânat să ari la plug
Cu cei patru boi la jug.
Plugu-mi lăsași la nevoi
Și-mi pierduși sărmanii boi!
Apoi încă te-am mânat
Și cu pușca la vânat.
Pușca-n două mi-o frânseși
Și nimic nu aduseși.
Și-am dat cofa să te duci
La puț, apă să-mi aduci.
Căzuși, cofa mi-o spărseși,
Nici doagele n-aduseși.
Te-am mânat apoi pe loc
Cu hârbul să-mi aduci foc;
Hârbul mi l-ai bucățit,
Sprâncenele ți-ai pârlit.
Te mânai să-mi tai un lemn
Până când să cer un semn;
Toporul l-ai năpustit,
Sub lemne ai adormit!