Poezie · 1895

Hora (De horă gata)

De horă gata e tot satul Și Costea sprinten și voios Și-arată mândra uniformă... E oachieș, tânăr și frumos. Zâmbescu-i fetele din horă, Recrut ca dânsul nu mai e... Țiganul trage din vioară... — — I-He! I-He! I-Haiza! Haiza! He!

Dar el se-ntâmplă să lovească Pe-o fată fără ca să vrea — Băiete! prea militărește O iei cu mine-i zice ea. Răspunsul său este un zâmbet Ce e mai dulce ca orice Și joacă lângă ea-nainte... — I-He! I-He! I- Haiza! Haiza! He!

Acum pe brâncă aleargă hora, Dar vesel, tânăru-ndrăsneț Din zbor îi fură-o sărutare... Dovadă că, era isteț. — Căprar semeț cu de-al de mine De zbeg și glumă nu prea e — O știu fetică de la Plevna... — I-He! I-He! I-Haiza! Haiza He!

Și pe când soarele asfințește Pe valea sură ei se duc, Și cât cu ochi pot să vadă Se află-alături singuri cuc — Ce? ăst-fel merge pe la oaste? La tata las-că te-oi pârî... — Ei! Taică-tău e-n deal la horă... — I-Hi! I-Hi! I-Haiza! Haiza! Hi!