Astrologia

La o masă boierească din vorbă-n vorbă veni

Și vorba de calendare, d-astrologi a pomeni ;

Fiindcă-n anul acela cîte prevestiri s-au pus

Niciuna nu se-mplinise, ci tot minciuni le-au fost spus. Unul ce ședea la masă împreună a prînzi

Și de astrologi cuvîntul îndată cum auzi,

„Domnilor ! — el le răspunse — s-am audență mă rog, Eu vă-ncredințez că-n viață n-am văzut un astrolog Toți creierii-n cap să-i aibă, ci sînt toți niște lipsiți, Cărora lumea le zice învățați și procopsiți.”

Aceste cuvinte zise, cum le auzi un prost,

Carele la acea masă servitor și el a fost

Și era atunci la masă să dea un cap de vițel.

Îl aduse fără creieri, carii îi mîncase el ;

Stăpînul său, luînd capul ș-în el creieri nevăzînd, S-a întors cu supărare și îl întrebă, zicînd :

„Dar ce va să zică asta, n-a-avut creier ast vițel ?” „Nu, domnule — îi răspunse — a fost astrolog și el.”