Poezie · 1898
Orientale (I)
Panait Cerna · 1 min
Eu sunt nefericitul din ariile arabe-
Odat-aveam palate și bande musulmane
Și-aveam la căpătâiu-mi în somn un cor de roabe
Cu sânurile goale, cu ochii de satane...
În vis îmi stau de pază cântările lor slabe
Când umbrele din iaduri au fulgere-n turbane
Scrâșnind ca zomzomimii blestemele-n silabe
Se repezeau cu torții izbite-n iatagane...
Aveam chiulaf de smirnă, eram frumos și tare,
În Meca de-al meu nume știa și Mohamet
Dar prea-mi plăcură multe strânsori istovitoare.
Azi sunt ca scos din groapă, dar des, întretăiet,
Suflarea pătimașă de guri dogoritoare
O simt și-acum pe barbă, pe trapu-mi de schelet.