Poezie · 1899
Solia
Băiete, sus ! — aruncă șaua
Pe cal, și-aleargă-n zbor cu el
Mai repede ca rînduneaua
La craiul Duncan, la castel.
Și-acolo-așteaptă pîn' ce-ți iese
Din grajd, în cale, vreun argat
Și-ntreabă-l: "Care-ntre crăiese
S-a logodit cu-adevărat?"
De-ți spune: "Cea cu negre plete",
Să-mi vii-napoi cît ai clipi...
De-ți spune: "Cea cu blonde plete",
Atunci, te rog, nu te pripi.
Te du atunci în tîrg și cere
Un ștreang, și vino-mi înapoi
În trap domol; păstrînd tăcere,
Să urci ca să mi-l dai apoi.