Poezie · 1897
Sunt catană
Am slujit în oaste și am fost catană,
Nici căprar n-am fost eu, ci mereu catană.
Mîndra tinerețe-n oaste mi-am lăsat
Și cu bătrînețea m-am întors în sat.
Îmi făceam corvada, stam la toate gata,
N-am luat pedeapsă un minut măcar,
Iar, la liberare, care mi-a fost plata?...
M-a bătut pe umăr domnu ghinărar !