Poezie

Farmec

Sălbatic viforul azvîrle Din crengi întîrziate foi, Și ciorile – convoi funebru – Se lasă pe copacii goi!
Pribeagă-n haos trece luna. Ca o nălucă din povești – Iar tu cu ochii melancolici, Adînc in ochii mei privești.
Apoi frumoasa mea minune, Cu sculptural și trist profil, Pe sînu-ți gol, îmi rezem fruntea, Și blînd, adorm ca un copil...

Setări de citire

Așa va arăta textul pe care îl citești.

Mărime text
Contrast
Aspect
Literă
Spațiere