Poezie · 1912

Mărgele de Olt

Hora de Paști

Zori de zi s-au revărsat, Toba bate, bate-n sat, Că Christos a înviat Toba bate, bate-n sat.
Dibla-i trage cânteci noi Iar cimpoiul suflă-n foi... Vin flăcăi, cu trei, cu doi, Iar cimpoiul suflă-n foi.
Numai fluturi și panglici, Fete mari și fete mici, Se înfig printre voinici, Fete mari și fete mici.
Ouă roșii le ciocnesc... — Ce ți-e neamul creștinesc! — Hora, hora o lărgesc... — Ce ți-e neamul creștinesc!
Buze rumeni ard în foc... Ies perechi, perechi din joc, Însă altele-s la loc... Ies perechi, perechi din joc...
Paște sfânt ce bucurați, Face-ne-ați cu toții frați... Cobze, nai, viori, cântați... — Face-ne-am cu toții frați!

Doina ciobanului

Oltul curge printre văi, Dorm și buni și dorm și răi, Dar să dorm de vreau și eu Nu mă lasă dorul meu. Vântul suflă foile... Paște-ți, Niță, oile!
Oltul curge, vremea trece, Bate-austrul tot mai rece... Cum e codrul de cernit Îmi e sufletul-nnegrit. Paște-ți, Niță, oile, Vântul suflă foile!
Când venea la neica-n poală Să-i descânte el de boală, Înflorea-n zăpadă crini Și ieșeau răsuri din spini... Vântul suflă foile, — Paște-ți, Niță, oile!

Doina sărăciei

O, de ce n-avui noroc Să mă nasc un dobitoc, Să mă ducă unde-or vrea Făr-să știu de soarta mea, Să mă ducă la tăiere Făr-să știu de junghiere.
Maică, măiculița mea, Ce-mi făcuși tu viața grea? Ce rău îți făcui eu, maică, Ce rău îți făcui eu, taică, De mă scoaserăți pe lume Ori din dragoști, ori din glume?
Ca n-am, maică, ce să fac, Că n-am, taică, cum să-npac. Dorul meu cu lumea rea Și e sărăcia grea... Lung și-a jale câinii latră Și copiii-mi plâng în vatră.
Și ce să mă fac eu, — ce? Că scăpare nu mai e... C-am vândut velinți și țoală Și n-am ce mai pune în oală... Nici mălai n-am să-l înmoi Și e vremea de apoi.

Setări de citire

Așa va arăta textul pe care îl citești.

Mărime text
Contrast
Aspect
Literă
Spațiere