Poezie
Alaiul unui cerșetor
Cezar Bolliac · 1 min
The proper study of mankind is man.
Pope
Popor, faceți loc! trece-un călător!
Un sfeșnic înainte ș-un preot după dânsul;
De săraci se duce un trist coșciug de lemn.
Înfășurat în trențe, un corp este într-însul,
Lacrime sau doliu tristarea nu însemn. -
Cei mari, vă plecați! trece-un cerșetor!
Bogaților, loc! trece-un călător!
Acel cerșetor care chiar ieri nu avea pâine,
Clopotul răsună, că a ajuns la port:
I-a încetat durerea și grija pentru mâine;
Regii-s d'opotrivă cu cerșetorul mort.
Stați, țari și cezari! trece-un cerșetor!
Loc! loc, suverani! trece-un călător!
Țărâna-i se depune în urna veciniciei,
Unde concheranții p-a lor o au depus,
Și viermii putrejunei dau pânteci lăcomiei -
Sufletele toate se văd acolo sus.
Îndărăt, bogați! trece-un cerșetor!
Stăpânilor, loc! trece-un călător!
Vă trageți, plecați capul, gătiți-v-a răspunde:
Creatoru-ascultă pe cerșetorul mort.
Din câte-a tras aicea nimica nu ascunde; -
Greu or să răspundă acei ce griji nu port!
Tiranilor, loc! trece-un cerșetor!