Poezie

Marșul izolaților

Spre izolarea zărilor fugare, Spre măreția mărilor polare, Spre umbră, spre tăcere, spre uitare...

Adio, adio ! Pornim În ritmul unui marș de țintirim. Blazat e dar superbe caravane — Purtînd tristețea străduinții vane — Ne depărtăm de florile umane.

Oh ! am visat și noi, și am dorit, Dar visurile noastre ce-au pornit În larg, ca Invincibile Armada, Se duc acum să moară liniștit În portul unde doarme-n veci zăpada.

Și palid, și solemn, și gînditor, Cu aripi uriașe de condor, Plutește sufletul în depărtare Spre izolarea țărilor polare, Spre umbră, spre tăcere, spre uitare.