Poezie

Capra, giunca și oaia, în companie cu leul

Capra, oaia și o giuncă Cu un leu foarte cumplit, Care domnea în o luncă, Între ii s-au învoit În companie dineoare De a face-o vânătoare, Și precum li se cuvine Să se-mpartă între sine.

Capra-n cursă ce-au întins Pe un cerb întăi au prins, Și a ei vânat îndată Cătră soții săi arată.

Atunci leul, împărat, Pe brâncă au numărat, Zicând: De știu socoteală, Suntem patru la-mpărțală. Pre vânat apoi-mparte, Făcându-și dintăi o parte. Zis-au: Asta mie-o ieu, Pentru că mă cheamă leu, Partea a doua se cuvine, După drept, celui mai tare, Ș-asta cred c-o știți pre bine! Partea a tria o rădic Pentru că sunt mai voinic, Iar cu partea de pe urmă Socoteala ni să curmă: Pre cel ce brânc-a să-ntindă Îl zugrum și-l fac merindă!