Poezie
Ștefan cel Mare înaintea Cetăței Neamțu
Gheorghe Asachi · 2 min
În cetatea părăsită, care de pe munte
Cătră nouri încă nalță o căruntă frunte,
Unde trecătoriul ș-astăzi cu respect se-nchină,
A domnit odinioară vechea eroină;
Pe atuncea se lupta păstoriul moldovan
Și țara-și apăra chiar ca un aprod oștean!
Ea avea un fiu puternic, Ștefan i-a fost nume,
Prin acest domn strălucit-au patria noastră-n lume;
Patruzeci de biruințe lauda-i adunasă,
Dar o zi schimbândă soarta, el învins rămasă,
Deși luptase atunci păstorul moldovan
Și țara-și apara chiar ca un aprod oștean!
De mii cete fioroase patria a fost călcată
Și de sânge a ei țărână era adăpată;
Monastiri, cetăți și sate fumegau aprinse,
Cu bătrâni, gemeau și fete și obeze strânse.
Dar nenvins era păstorul moldovan,
Că țara-și apăra chiar ca un aprod oștean!
Încruntat ca leul, Ștefan, voind să răzbune,
Înc-o dată pre oșteni merge să adune;
Mai întăi însă pre muma va să-mbrățoșeze
Și pre fiul său de bine vra să cuvinteze.
Că pe atunci a fost oricare moldovan,
Duios părinte, fiu, barbat și aprod oștean!
Când de zi se luminase, cu a lui putere,
La cetate Ștefan vine și intrare cere;
Dar Elena, inimoasă, de pe muri i zice:
Fără triumf să nu intre fiul meu aice!
În timpul cel cumplit, un suflet moldovan
A fost și la femei, ca la aprozi, d-oștean!
Fiule, întâia oară te văd fără vântă;
Totdeauna tu învins-ai cu dreptate sfântă!
Eu nu pot astăzi deschide a cetăței poarte,
Pe eroi în câmp așteaptă glorie sau moarte!
În timpul cel cumplit, un suflet moldovan
A fost și la femei, ca la aprozi, d-oștean!
Mergi, adună a ta oaste, zboară spre pieire,
În a ta virtute patria afle mântuire;
Asta-i singura dorință, voia maicei tale,
De-i cădea, și eu urma-voi pe a morței cale!
În timpul cel cumplit, un suflet moldovan
A fost și la femei, ca la aprozi, d-oștean!
Ștefan, răzbătut la suflet, pre ai săi adună,
Se repede ca fortuna, ca un fulger tună;
Dușmanii, uimiți de spaimă, luptă, dar nu scapă,
Și pe țara mântuită cu-a lor sânge-adapă!
C-atunce se lupta păstorul moldovan
Și țara-și mântuia, ca un erou oștean!