Poezie · 1896
Vîntul
Departe, în străini plecam...
Privii în urma mea pierdut;
Spunînd ceva mi-a apărut
Iubita, sus, la geam.
Ea mi-a trimis un blînd cuvînt —
Tovarăs bun pe drum pustiu...
Dar ce mi-a spus, nu pot să știu,
Că s-a pierdut în vînt.
Și dacă n-oi mai întîlni-o,
Tu, vînt sălbatec, rău ce-mi ești,
Nu ți-e de-ajuns?... Să-mi mai răpești
Și cel din urm-adio?