Poezie

Vîntul dimineții

Ștefan Octavian Iosif · după Henry Wadsworth Longfellow · 1 min
Un vînt s-a ridicat strigînd Pe mări: „Voi, neguri, dați-mi rînd!”
Năierilor, pe năvi, le-a spus: „Matrozi, e-n zori! La pînze, sus!”
În lumea mare s-abătu: „Al deșteptării ceas bătu!”
Intră în codri: „Vijîiți! Mișcați toți ramii înfloriți!”
Atinse aripe ușoare: „Voi ciripiți, dragi cîntătoare!“
Cocoșii, prin ogrăzi, trezi: „Vestiți! s-a luminat de zi!”
Șopti pe cîmp, prin grai de aur: „Desfășură al tău tezaur!”
Intră în turn vijelios: „Voi, clopote, sunați voios!”
Iar atingînd morminte reci, Șopti: „Dormiți, dormiți pe veci!”

Setări de citire

Așa va arăta textul pe care îl citești.

Mărime text
Contrast
Aspect
Literă
Spațiere