Poezie

Gounod

Divinul vals se pierde’n noapte Se stinge într’un parc cu flori — De-o dureroasă armonie Te simți cuprins — și parcă mori...
Să fie sfânta adiere A geniului de artist, Ce-atinge sufletele noastre Nespus, ne’nchipuit de trist?
Sau este veșnicul tău farmec, Dumnezeescul tău delir, Când, singură, în orice noapte, Îți plângi viața în clavir ?

Setări de citire

Așa va arăta textul pe care îl citești.

Mărime text
Contrast
Aspect
Literă
Spațiere