Poezie

Mama

Icoana veche zugrăvită Cu chipul blîndului Hristos, Mi-aduce-aminte ochii mamei Rugîndu-se spre ea duios...
Îngenuncheată înainte-i, Cerea cu mutele-i gîndiri, O rază bună de-ndurare Și pază de nenorociri...
Cu limba tristelor suspine, Cu glasul cel mai cald și drag, Cerșetorea noroc și grijă Pentru copilul ei pribeag...
Azi biata mamă, cînd pricepe Că visul meu e stins pe veci, Privește-adesea spre icoană, Cu ochi necredincioși și reci...

Setări de citire

Așa va arăta textul pe care îl citești.

Mărime text
Contrast
Aspect
Literă
Spațiere