Poezie · 1901
Buchetul iubitei
George Ranetti · 1 min
Adoră florile, și iată
Din trandafiri îi fac buchet:
Pun roșii — dragoste-nfocată,
Și roz — iluzii de poet.
Da... am să intru-ncet pe ușă.
Solemn și ipocrit ca un
Unchiaș ce-aduce o păpușă
Unui drăcos copil nebun
Și n-o să-i dau buchetu-ndată,
Întâi s-o necăjesc nițel:
Ba încă o să-i cer și plată:
Trei sărutări să-mi dea pe el.
Trei!... Zici că-i scump? O, ce avară!!
Dar ce-am pățit pân' l-am cules
Cu spinii, scumpă domnișoară!
Nu te tocmi... Ne-am înțeles?
Ah, cât adoră trandafirii!...
Îi duc acum... Alerg... Dar, vai!
Copila șade-n Dealul Spirii,
Și n-am parale de tramvai.