Poezie · 1915

Același...

Mi-e groază de bocetul mării Spre codri, pribeagul mă-ndrept. Prin frunzele moarte un foșnet, Nu-i vestea pe care o aștept?
Din umbrele tremurătoare Cântări de îndemn și de dor, O! suflete stins fără vreme, Tu nu mai pricepi rostul lor!
De codru mi-i silă! M-aș duce... M-aș duce în zări de tăcere, În cale-mi răsare de-a pururi Aceiași și aceiași durere!

Setări de citire

Așa va arăta textul pe care îl citești.

Mărime text
Contrast
Aspect
Literă
Spațiere