Poezie · 1915

Basmul meu

Era-ntr-o zi... Sta codrul lin De vraja razelor cuprins, Prin freamătul de plop pletos Duioase șoapte s-au desprins.

Cocorile pluteau în zări Noroc... Ei Doamne!-s vremi de-atunci! Înviorau cărări pustii Înveselind tăcute lunci.

Era cum zic... Mi-e basmul vechi Și e din cele care dor... Nu vi-l mai spun! Că de-i altfel E jalnic doar c-al tuturor...