Poezie · 1915

Un tablou la salon

Cerul, nouri în argint Doar un colț de-albastru-n zare Reazem cată pe oglindă Lacului ce cute n-are.
Două lebede ușoare Albe ca zăpada-n munți Lunecând pe luciul apei, Urma lor durează punți.
Și se tot îndepărtează Cu mers lin neîntrecut S-ar părea un vis feeric De-abia întrevăzut...

Setări de citire

Așa va arăta textul pe care îl citești.

Mărime text
Contrast
Aspect
Literă
Spațiere