Poezie · 1901

Ideal retrospectiv

Aș vrea să fiu un biet incult Contimporan al lui Omer, Să cred că instalat în Cer Tronează Zeus, șef ocult Din miturile de demult.

Trântit sub falnici sycomori, Să dau să sugă portocale Unei grecoaice sculpturale Și-n preajmă-mi se se-ncingă hori De fauni, sprinteni, poftitori!

Parigorii, capriț de-artist! Aș vrea să fiu în evul trist Al feudalilor războinici, Ce alergau în luptă, dornici Să-și deie viața pentru Christ;

Iar eu, — biet paj înnamorat De dama Contelui plecat. — Să-i cânt o dulce rapsodie Și castelana durdulie S-ar consola c-un sărutat!

Știi bine doară că-i un vis Ăst trai în epoci dispărute, — Dar uite, când te-apuci de scris, Te-nnalți pe aripi nevăzute În regiuni necunoscute;

Și uiți o leacă și prezent Și proza lui cotidiană. Divin, fermecător moment: Să uiți că viața ta e vană, De chilipir în veci vădană!