Poezie · 1920
Cântece/4
Din pomi cad foi de vânt bătute,
Frunzișul galben se-nfioară —
Ah, tot ce-i scump și drag pe lume
E scris asemenea, să moară.
Un soare trist pe vânt de codri
Aruncă razele-i fugare.
Părând sărutul cel din urmă
Al verii gata de plecare.
Un plâns nebun din fund de suflet
Încet cuprinde-ntreaga-mi fire;
Ce văd acum mi-aduce-n minte
Trecuta noastră despărțire.
Porneam departe-n țări străine
Și moartea ta zoria să vie —
Eram ca vara care pleacă
Și tu pădurea-n agonie...