Poezie · 1920
Cântece/6
De te-a-nșelat cumva femeia,
Alege-ți alta dintr-o mie —
Sau, mult mai bine, ia-ți toiagul
Și pleacă-n lungă pribegie.
Găsești curând un lac albastru
Cu triste sălcii plângătoare,
Să uzi cu lacrimi suferința
Din mica rană ce te doare.
De urci pe munte singuratic,
Oftarea și mai grea îți este;
Dar când ajungi în vârful stâncii,
Auzi cum țipă șoimi pe creste.
Un șoim vei fi atunci tu însuți
Te vei simți din nou născut
Și slobod, sus vei înțelege,
Micimea lucrului pierdut.